Creșterea pacienților consultanți online

Pacienții români, tot mai influențați de Google în relația cu medicii

Relația dintre pacienți și medici se schimbă vizibil în România, în contextul în care tot mai mulți oameni vin la consultații cu o serie de diagnostice și tratamente „pregătite” pe baza informațiilor găsite pe internet. Fenomenul, semnalat de tot mai mulți doctori, riscă să afecteze actul medical și să genereze tensiuni între profesioniști și beneficiarii serviciilor de sănătate.

„Doctor Google” – o amenințare reală pentru medicina bazată pe știință

Într-un reportaj difuzat de RFI România, este documentată o evoluție îngrijorătoare a comportamentului pacienților români, care ajung să intervină activ în deciziile terapeutice, pe baza unor informații nevalidate științific. Deși accesul facil la internet poate fi un avantaj în informarea generală asupra sănătății, utilizarea necritică a acestuia generează riscuri semnificative, atenționează specialiștii.

Cristian Vlădescu, profesor la Școala Națională de Sănătate Publică, recunoaște că fenomenul este global, dar în România „se acutizează și se manifestă în moduri care pot afecta relația de încredere dintre pacient și medic.” El subliniază că medicul rămâne cel care are pregătirea, responsabilitatea și capacitatea de a individualiza un tratament conform diagnosticului corect. Informațiile de pe internet, de cele mai multe ori generale și scoase din context, pot duce la concluzii greșite și la tratamente neadecvate.

Medicii, contestați de propriii pacienți

Tot mai frecvent, medicii constată cu îngrijorare că pacienții nu doar că vin cu „diagnosticuri” de pe Google, ci și că devin ostili atunci când opiniile specialiștilor contrazic informațiile găsite online. Această dinamică tensionată periclitează relația esențială dintre pacient și doctor, care trebuie să se bazeze pe încredere și colaborare.

Psihiatrul Gabriel Diaconu afirmă că „există o eroziune a autorității medicale și o demonetizare a profesiei.” În opinia sa, fenomenul este încurajat și de lipsa de educație medicală de bază a populației, dar și de creșterea accesului la rețele sociale care propagă mituri, conspirații și tratamente alternative fără fundament științific.

El avertizează că „demos-ul modern pare a fi tot mai preocupat să își aleagă informațiile nu în funcție de validitate, ci în funcție de cât de bine validează prejudecățile pe care le au deja.” Astfel, mulți pacienți ajung să respingă tratamente eficiente în favoarea unor „leacuri naturiste” sau terapii pe care „le-a citit pe forumuri”.

Dezinformarea online, o provocare pentru sistemul sanitar

Situația este complicată suplimentar de multitudinea de surse de informare de tip bloguri, vloguri sau „specialiști” autoproclamați, care oferă sfaturi medicale publicului larg, fără nicio responsabilitate legală sau profesională. Aceștia exploatează adesea teama, confuzia și lipsa de alfabetizare medicală pentru a promova produse și tratamente nevalidate.

Profesorul Cristian Vlădescu atrage atenția și asupra presiunii puse pe medici, care trebuie să își petreacă un timp valoros pentru a demonta mituri medicale și pentru a reconstrui încrederea pacienților. „Se pierde timp prețios pentru lămuriri. Pacientul vine deja convins de ceva găsit pe internet, iar medicul e pus în poziția de a demonstra contrariul”, explică specialistul, care subliniază nevoia urgentă de campanii educaționale în domeniul medical.

Educația medicală, un antidot împotriva autodiagnosticării

Lipsa unei educații sanitare de bază este una dintre cauzele fundamentale ale acestui fenomen, recunosc toți experții consultați de RFI. În școală, copiii din România nu învață elemente esențiale despre anatomie, prevenție, igienă sau funcționarea sistemului medical – ceea ce duce la o adultizare fără repere în domeniul sănătății personale.

Gabriel Diaconu consideră că una dintre soluțiile pe termen lung este introducerea obligatorie a unei materii de educație pentru sănătate în programa școlară. El susține că o minimă cultură medicală ar permite viitorilor adulți să distingă între informațiile valide și cele înșelătoare.

Totodată, în lipsa acestei educații, spațiul public este tot mai vulnerabil la curente pseudo-științifice și teorii conspiraționiste, care capătă credibilitate în absența discernământului critic. „Adevărurile medicale devin egale cu părerile personale”, avertizează specialistul.

Rețelele sociale, canal dezinformativ principal

Fenomenul autodiagnosticării cu ajutorul internetului este alimentat masiv și de platformele de social media, unde indivizi fără pregătire medicală oferă sfaturi „alternative”, în special în perioada post-pandemică. Pe aceste canale, tratamentele prescrise de medici sunt frecvent contestate sau înlocuite cu remedii naturiste sau terapii neautorizate.

Cristian Vlădescu susține că rolul statului este esențial în stoparea avalanșei dezinformării online, prin măsuri clare de reglementare și sancționare a celor care propagă informații nocive. Totodată, el vorbește despre importanța implicării presei în campanii de informare corectă, responsabilă și bazată pe surse validate.

Impactul direct asupra sănătății publice

Dincolo de tensiunile generate în cabinetele medicale, acest fenomen are consecințe directe asupra sănătății individuale și colective. Refuzul tratamentelor prescrise corespunzător, întârzierea consultării specialiștilor sau recurgerea la terapii neaprobate pot duce la agravarea unor afecțiuni și la complicații majore.

Medicii se confruntă cu cazuri în care pacienții ajung în stare gravă tocmai din cauza încrederii în informațiile de pe internet. Riscul cel mai mare este reprezentat de pacienții cu boli cronice, unde tratamentul consecvent e esențial pentru menținerea calității vieții. Înlocuirea acestuia cu metode nevalidate poate duce la deteriorări ireversibile.

Concluzie: Între încredere și verificare – rolul educației și al politicilor publice

Creșterea numărului de pacienți români care se auto-instruiesc pe internet nu este în sine o problemă, atât timp cât informațiile sunt verificate și coroborate cu avizul medicului. Însă atunci când această practică se transformă într-o contestare a expertizei medicale, consecințele pot fi grave.

Reformarea educației medicale publice, reglementarea conținutului dezinformativ și răspunsul prompt al autorităților sunt pași esențiali pentru restabilirea unui cadru de încredere între medici și pacienți. Într-o societate digitală, responsabilitatea informării corecte trebuie asumată deopotrivă de stat, de mass-media și de fiecare individ în parte. Google poate fi un instrument util, dar nu trebuie să devină sursă unică de diagnostic. Medicina rămâne o știință exactă, nu un subiect de dezbatere pe forumuri.